Procurorii de la Parchetul General au explicat motivele pentru care a fost închis dosarul privind OUG 13, făcând trimitere la decizia CCR prin care s-a stabilit că anchetarea modalității prin care a fost dată ordonanța a dus la un conflict juridic între DNA și Guvern.
„Circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, … constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală”, este unul dintre pasajele din decizia CCR pe care le invocă procurorii.
De asemenea, procurorii se referă și la mențiunea potrivit căreia nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la „intențiile” sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la „intenția” sa de a adopta ordonanțe de urgență.
„Pentru alte trei infracțiuni, respectiv infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, și pentru infracțiunea de fals intelectual, pentru care s-a dispus extinderea… nu sunt de natură a schimba starea de fapt și de drept a cauzei și, implicit raționamentul Curții Constituționale în analiza și soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public și Guvern”, mai spun procurorii, invocând, de asemenea decizia CCR.
Concluzia procurorilor face trimitere la mențiunea Curții care a explicat că „prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal”.
Așa cum v-am spus și atunci când mi-am dat demisia, s-a demonstrat și în decizia de azi a Parchetului și a CCR că acel demers era unul așteptat, legal, corect și constituțional. Nu mi s-a părut normal modul în care au fost anchetați anumiți colegi ai mei pe o acțiune legală, constituțională. Nu înseamnă că dacă dumneaei (Kovesi – n.r.) și-a asumat, această asumare a fost una corectă și legală. S-a demonstrat prin decizia de astăzi că demersul pe care eu l-am făcut atunci a fost unul legal. În România, nimeni nu are de ce să se teamă, dacă nu încalcă legea”, a declarat fostul ministru al Justiției, deputatul PSD Florin Iordache, cel care a promovat măsurile controversate de modificare a Codurilor Penale prin OUG 13, în iarnă.
Dosarul a fost deschis de DNA, la finele lunii februarie fiind dispusă declinarea cauzei Parchetul General în legătură cu o parte din acuzații. Procurorii au clasat atunci acuzația de folosirea influenței de lider al unui partid politic. Decizia declinării cauzei a fost luată în perioada în care judecătorii CCR decideau dacă există un conflict juridic între DNA și Guvern. Cauza viza posibile infracțiuni comise în legătură cu Ordonanța de Urgență 13, dată de Guvernul Grindeanu în seara zilei de 31 ianuarie, prin care se erau modificate codurile penale, una dintre prevederi fiind impunerea unui prag de 200.000 lei pentru abuzul în serviciu. Ulterior, OUG 13 a fost abrogată ca urmare a protestelor din București și alte județe.